Aurul se lămurește în foc, iar pentru noi vara este momentul în care aurul își arată a lui strălucire, căci biruind printre ispitele ce ni le rezervă un an întreg, am reușit să numărăm patru ani de când ne bucurăm de munca noastră, rezervându-ne astfel câteva zile spre a ne clăti privirile cu frumusețile României. Excursia din fiecare vară pentru noi reprezintă răsplata și răsfățul din spatele multor sacrificii familiale, treziri matinale duminica, când somnul parcă este mai dulce, navete sau drumuri cu peripeții când ne rugam la Maica Domnului să ne ajute. Cu gând de mulțumire pentru faptul că am reușit a ne ține unii de alții atâta timp, ne-am împachetat cântecul de voie bună și inima întreagă și am pornit spre acest spectacol pe care natura ni-l așază spre desfătare, anume Cazanele Dunării.
Statuia lui Decebal
Călătoria cu vaporașul a fost o experiență unică, întrucât decriptând ”au pied” legenda Cazanelor, am putut admira totodată și Statuia lui Decebal, Tabula Traiana, precum și Peștera Veterani, Ponicova. Alături de Clisura Dunării, am putut admira și geniul inginerilor români ce au construit hidrocentrala Porțile de Fier I cu cele șase turbine, cea mai mare construcție de pe Dunăre.
Drumul lung nu ne-a fost o corvoadă căci l-am presărat cu numeroase mănăstiri care să ne reamintească de evlavia strămoșilor noștri, ce s-au nevoit în cele mai aride moduri spre dobândirea Împărăției Cerurilor. Astfel, am vizitat Mănstirea Cozia, Hurezi, Tismana, Turnu, Lainici, Sfânta Ana, Vodița ...
Mănăstirea Cozia
Abia s-a sfârșit și deja ne este dor de ea, însă gândim mereu că bucuria unui lucru împlinit nu se naște decât cu eforturi, și nu are același gust dacă nu ar fi așa, de aceea ne rugăm la Maica Domnului să ne țină tari în ispite să nu ne clatine niciun vânt, oricât de anevoios ni s-ar părea, și oricât de lung ar fi drumul spre inima fiecăruia dintre noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu