cartier Găzărie, Moineşti, județul Bacău
Într-un moment mai mult decât
delicat în toată istoria acestui vis frumos Filomelos, am reușit să
respirăm un pic prin întâlnirea noastră în Liturghie cu părintele protoiereu
Costel Mareș, slujitor de puțin timp la biserica ”Sf. Apostoli Petru si Pavel”
din Moinești. În cea de-a treia zi a mărețului Praznic al Învierii Domnului a
rânduit Dumnezeu să biruim multe
frământări și ispite ajungând în locul în care ne doream de mult să răspundem
după putință dragostei părintelui protoiereu.
Ecoul bisericii, atmosfera mai
mult decât potrivită rugăciunii au fost întregite de căldura gazdelor atât din altar cât
și a celor de la strană care ne-au primit cum nu mai speram de mult. Ne-am
îndulcit și noi și enoriașii de frumoasa
cântare bizantină căutând spre Slava lui Dumnezeu care a rânduit să fim până
astăzi împreună. Dacă ar fi să rezumăm într-un cuvânt ziua de 17 aprilie, acel
cuvânt ar fi ”tihnă” și nu avem decât
un singur regret acela că această zi s-a scurs prea repede.
Cu ochi scânteietori, mai
marele stranei ne-a spus: ”Vă rog eu
frumos să nu renunțați la ceea ce faceți.” A fost unul din cele mai
frumoase, complete și pătrunzătoare complimente care ni s-au adus vreodată și
putem spune că dincolo de note, dicție, pronunție, emisie a sunetului ne-am
atins scopul, bucuroși fiind că am urcat
nițel pe aripile frumoasei cântări psaltice. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne
dea putere măcar cât până acum să trecem toate piedicile din toate părțile, căci
dacă ar fi după noi nu am renunța, dar sunt destui factori exteriori în fața cărora nu putem rezista.
Cuvintele nu ne pot ajuta să
exprimăm mulțumirea ce o datorăm lui
Dumnezeu pentru aceste daruri, cu atât mai mult că au venit într-un moment
destul de greu al dăinuirii noastre. Fără false modestii, deocamdată nu suntem
vrednici de dragostea și respectul ce ni-l poartă părintele protoiereu, și
sperăm vreodată să răspundem pe măsură dragostei lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu