„Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.”

„Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că mult ne-am săturat de defăimare,
Ca prea mult s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îndestulați și de defăimarea celor mândri.” (Ps. 122, 3-4)

Pogoară Doamne în sufletul nostru frica slujirii Tale și cutremurul bucuriei ce ne copleșește, cercetează mintea și inima noastră și ajută-ne să fim călători spre Tine. 

Ajută-ne să fim toiag al lucrării Tale și să nu fim toiag nimănui, lipește-ne de prietenii Tăi și dezlipește de la noi pe cei ce nu ne ajută să Te iubim pe Tine. 

Așază lacrimile Tale cele mântuitoare și dă-ne putere să ne bucurăm de darul întristării Tale.

Mulțumim Doamne pentru darurile Tale, pentru bucuriile și necazurile ce ne țin treji și lucrători, pentru amărăciunea Ta cea dulce și pentru pietrele pe care Tu le primești pentru noi și pe care Tu le prefaci în cununi.

Nu suntem vrednici să îți slujim Ție, suntem neputincioși și deznădăjduiți, dar punem neputința noastră la picioarele Tale, căci atât putem să îți aducem și ne rugăm să prefaci sudoarea noastră în lacrimi de bucurie, căci credem Învierii Tale.

Nu Te potrivi amărăciunii noastre și mântuiește pe vrăjmașii Tăi, căci numai Tu ai puterea să îi iubești și să îi mângâi pe cei ce Te-au rănit, luminează-i și păzește-i! Iar pe noi iartă-ne, căci ne-am căutat bucurie în această lume și am nădăjduit în mai marii acestei lumi și nu ne-am pus nădejdea în Tine, lăsându-ne atașați de prieteniile cele trecătoare.

Mulțumim Ție căci ai depărtat de la noi pe cei îndestulați și împovărați de bucuriile acestei lumi, căci Tu toate le rânduiești, și de la Tine sunt toate, iar noi spre Tine ne potrivim toată nădejdea lucrării Tale. Picură putere și har în noi să ne facem tuturor toate pentru Tine, dar numai dacă Tu le poruncești și le rânduiești.

„E vreme pentru tot lucrul de sub cer./E vreme să vorbeşti şi vreme să asculţi./E vreme să fii jertfă şi vreme e să lupţi./ E vreme pentru toate şi nu te întrista”.

Mângâie Doamne pe slujitorii Tăi cum numai Tu poți și știi, așază în inima Lor bucuria întristării Tale, bucuria pe care o ai dobândit-o Tu pe Sfânta Ta Cruce, bucuria ocarei cu care Te-ai încununat, puterea pe care ai primit-o prin piroanele Tale și nădejdea pe care nu ți-ai pierdut-o față de neamul omenesc atunci când doar Sfânta Ta Maică îți era alinare.


„Aşa Doamne, Dumnezeul nostru, să biruiască mila Ta cea nemăsurată şi iubirea de oameni cea neasemănată. Şi de [...] a amărât pe vreun preot şi a luat de la el legătură nedezlegată; de a căzut în grea afurisenie de la arhiereu şi din nepăsare sau din lenevie n‑a dobândit iertare; iartă‑l pe acesta.”...