„Ridicat-am
ochii mei la munți, de unde va veni ajutorul meu”
Cu gând de odihnă și de
tihnă ne-am încurajat unii pe alții să ne ostenim puțin pentru a aduce o
bucurie în inimile noastre. Ceahlăul încărcat de taina anilor și a sfinților ce
l-au perindat ne-a primit cu nesfârșită răbdare. A fost vreme de urcat, de
cântat și de contemplat. S-a urcat la inima noastră bucuria acestei excursii,
încununare a ostenelilor noastre vreme de un an, timp în care ne bucurăm unii
de alții și dăm slavă lui Dumnezeu pentru că încă ne mai rabdă și ne ajută să
ne ținem unii de alții. Vântul bate din toate părțile, însă adierea de pe
Ceahlău ne-a adus mai ales alinare și nădejde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu